|
Proverbi, similitudini e modi di dire del dialetto borgotarese (Parte 3) I proverbi, vero concentrato di sapienza dei nostri vecchi, sono giunti a
noi numerosi. Al marèin d' z'nar' Nèiva d' f'rvar' F'rvar' cürtu cürtu F'ervar' f'rvar'ttu P'r la S'riöla P'r San Val'ntèin S' gh'è bèl tèimpu p'r Santa Bibian-na Chi gh'ha un bèl socu s' la tegna p'r marsu Marsu puvrèintu Avrì, la sèira a n' vö v'gnì Nè p'r magiu nè p'r magion Magiu cadu S' piöva p'r l'Asc'nsion Agustu s' rinfr'sca al ciustru P'r i Santi La nèiva nuv'mbrèina Aria rusa Quandu al celu l'è fatu a pan Quand'ar Perpi u gh'ha ar capelu Ma anche i proverbi che riguardano il lavoro dei campi e i raccolti sono tuttora in auge. San Simon P'r San Maté P'r San Lurèinsu S' Z'nar' u dà èrba P'r Santa Catrèina P'r Santa Cruza P'r Santa Cruza Chi dorma d'agustu Chi s'mèina pr'al bagnà S' la viöla a fiurisa d' f'rvar' L' pèrciul' i gh'han trè virtü: L'età spesso fa cambiare idea...e comportamenti Quand' la pataja l'è früsta Fèina ai quaranta si fis-cia e s' canta Di coloro che si trovano in difficoltà U gh'ha una bèla gata da p'là L'à truvà pan pr'i so dèinti Non si deve gettar via niente N' gh'è cavagna ruta Dando più la colpa al latte che non al vino Lat' e vèin v'lèin. Per quanto riguarda la giustizia, poco è cambiato. Si diceva e si dice... Sôdi e amicisia E' sempre opportuno piangere miseria per ottenere.. Chi n' pianza n' t'tta Chi serca, tröva. A chi capita l'occasione buona L'orbu u s'rcava la vista Felicità in pillole... Buca bagnà e pe asüti Il risparmio innanzi tutto Tütu fa, dizèiva culu ch' pisava in t'al mar' P'r gnèint' l'orbu u n' canta Non esiste furbo che alla fine non cada in trappola Anca d' pel d' vurpa n'in va al m'rcà La prudenza non è mai troppa Lasa sta al can ch' dorma N' s' pö dì gatu s' n'l'è in t'al sacu Possedere terreni ....e litigare è una tradizione Chi compra tèra compra guèra La cattiveria finisce sempre con il pagare J'omi cativi e ar vèin bon i düri pocu Bisogna tener conto delle proporzioni Caga pü un bö ca sèintu rundanèin' Spesso ci si deve arrangiare Chi gh'n'à mangia Santa Catrèina In certe situazioni non c'è rimedio alcuno Al tèimpu, al cü e i siuri e poi... Va cavalu drè al'azi Ca növa Spasura növa a spasa bèin p'r ca' B'zogna ligà l'azi duv'al padron u cumanda Intantu ch'al can u baja Fa e d'sfà S'è pèrsu l'azi e al m'nadur' Mancansa d' can Carta canta M'rcurdì zgürotu In mancansa d' cavai Pansa pièina a vö ripozu A letu a letu ch' la vurpa a baja Intantu ch' l'èrba a cr'ssa Al tropu u strupia D' carna in b'caria n'in manca mai Chi rompa paga Dü gali in t'ar pular' Meju un azi san L'azi u porta la soma sèinsa savèilu La prima galèina ch' canta La gata füguza l'à fatu i gatèin orbi S'rà la stala quand'i bö jèin scapè Ar fümu u va dai bèi L'è una musca bianca Tropu bon, quazi cujon Vala pü una bon-na facia che una grama pusion Omu avizà, mezu sarvà Bèlu in fasa, brütu in piasa Fa la gata morta Nostalgia... Tèimpu l'era, tèimpu fü A volte anche i proverbi si confessano e ci ricordano che sono sì saggezza...ma non sempre. Ai tèimpi antighi E per chiudere come nelle antiche "fole" Pastisa, pastison |
|
|